Piața forței de muncă pentru tinerii din UE prezintă evoluții îngrijorătoare: rata șomajului în rândul tinerilor este de două ori mai mare decât pentru întreaga populație activă. Puțin sub 5 milioane de tineri (sub 25 de ani) erau șomeri în UE-28 în luna august 2014. Aceasta echivalează cu o rată a șomajului de 21,6% în UE. Mai mult de 1 din 5 tineri din UE au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă. În ultimii 4 ani, rata ocupării în rândul tinerilor a scăzut de 3 ori mai mult decât în cazul adulților1 . În acest context, 7,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani fac parte din categoria NEETs – tineri care nu au un loc de muncă, nu urmează un program de educație sau formare. Aceștia sunt în general tineri care au părăsit timpuriu școala și persoane cu un nivel scăzut de calificare, adesea provenind dintr-un mediu defavorizat. În aprilie 2013, Consiliul UE a adoptat Recomandarea privind înființarea unei garanții pentru tineret2 . Garanția pentru tineret urmărește să combată șomajul în rândul tinerilor, statele membre trebuind să asigure măsuri pentru ca orice tânăr cu vârsta sub 25 de ani să primească o ofertă de calitate, în termen de 4 luni de la terminarea studiilor sau de la pierderea locului de muncă. Oferta trebuie să constea dintr-un contract de muncă, ucenicie sau stagiu ori dintr-un curs de formare continuă și să fie adaptată la nevoile și la situația fiecăruia. Fondul Social European, care furnizează peste 10 miliarde euro anual în perioada 2014-2020, reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare din partea UE pentru a implementa Garanția pentru tineret. 1 Datele au fost preluate din datele oficiale ale Comisiei Europene.
2. Context național – șomajul în rândul tinerilor din România Situația tinerilor pe piața muncii din România s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani, în 2012 înregistrându-se o rată de ocupare şi o rată de activitate printre cele mai scăzute din UE (23,9 % şi 30,9 %). În 2013, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor din România (15-24 ani) a fost cu 8,9% mai mică decât media UE (23,5%, faţă de 32,4% în UE-27), în timp ce pentru femeile tinere diferenţa a fost chiar mai mare (19,6% în România, față de 30,5% în UE-27)3 . Un factor îngrijorător este reprezentat de creșterea la nivelul întregii țări a numărului de tineri (15–24 ani) care nu sunt ocupați, nu urmează o formă de educație sau formare (NEETs), fapt care indică dificultăți în asigurarea unei tranziții adecvate de la sistemul de educație la piața muncii. Acești tineri reprezintă una dintre categoriile cărora ar trebui să li se acorde o atenție deosebită în perioada următoare. În timp ce în anul 2007, 13,3% (bărbaţi: 11,6%; femei: 15,1%) din persoanele cu vârsta 15-24 de ani aparţineau grupului NEETs, ponderea acestor persoane a crescut la 17,2% în 2013 (față de 12,9% în UE). Importante disparități se înregistrează în funcție de gen, fenomenul fiind mai acut în rândul femeilor tinere (18,9% faţă de 13,2% în UE27). În 2013, Guvernul României și-a asumat Planul de Implementare a Garanței pentru Tineret 2014-2015, prin care se va urmări să se asigure că „toți tinerii cu vârsta mai mică de 25 de ani care își pierd locul de muncă, sau care nu găsesc un loc de muncă după terminarea studiilor, primesc, în decurs de 4 luni de la înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau la centrele de garanții pentru tineret, o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu” 4 . În România, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în 2013 s-a estimat că numărul tinerilor neidentificați NEETs a fost de 441.000 de persoane, dar este imposibil de realizat o descriere a grupurilor țintă, neexistând în prezent nicio bază de date la nivel național cu privire la această categorie de tineri. Analiza statistică a SPO a arătat că aprox. 70% dintre tinerii care sunt înregistrați sunt absolvenți de liceu, 20% sunt absolvenți de învățământ superior, mai puțin de 5% sunt persoane cu dizabilități și sub 1% aparțin minorității Roma (cei mai mulți dintre ei au fost identificați prin intermediul programelor implementate de SPO ex. Caravana privind ocuparea forței de muncă, campanii de conștientizare organizate în parteneriat cu autoritățile publice locale Pentru a putea beneficia de măsuri active de ocupare finanțate din Fondu Social European 2014-2020, tinerii NEETs trebuie să fie înregistrați la Serviciul Public de Ocupare. Prin urmare, principala problemă care trebuie să fie soluționată prin finanțarea proiectului/ proiectelor selectate în baza unui mecanism non-competitiv este acela legată de identificarea și înregistrarea acestor tineri NEETs inactivi la Serviciul Public de Ocupare.